Ma gandeam zilele acestea cum – mica fiind – fredonam vara intr-una:
Ce scurta-i vacanta mare si ce dor mi-a fost de ea.
Nu stiu foarte exact de cand nu mai sunt mica, dar stiu ca acum am ajuns sa fredonez:
Ce lunga-i vacanta mare si ce-mi vine sa ma-mpunsc!.
Minuca nu merge la gradi si sunt mama de 2, 24 din 24, 7 din 7 si chiar mi-a ajuns. Insa cum mami sta acasa, pentru ca asta e adevarul: “stau” nu lucrez, ca pana cand sa deschid laptopul sa mai desenez si eu ceva pentru activitatile de calatorie sau pentru cele de vara, fac mancare, curat dupa toti cei care nu inteleg ca pana nu se muta din casa asta, eu in loc sa stau cu ei, strang dupa ei (ex. copii, sot, chiar si eu, ba mai mult simt ca si peretii fac mizerie cand nu-s atenta), spal haine intr-una (laitmotivul mamelor si daca vezi mereu la mine haine intinse ai impresia ca sunt acolo aceleasi de saptamana trecuta nestranse) si cel mai aiurea pentru mine, stam afara cu orele. Da, sunt singurul om care urasc sa ies afara in parc, pentru ca simt ca am atata treaba si eu “stau”. Pe langa asta cina trebuie sa fie gata pe cand ne intoarcem acasa, si pentru ca nu se face singura coroborat cu faptul ca am cumva obsesia sa mancam gatit, este cumva faza ce ma agita cel mai tare.
No bun, pentru munca s-au inventat totusi noptile, doar ca si astea trec prea repede. Aaa, si somnul de amiaza dar jur ca parca e ceva SF acolo ca abia ii culc, mai misc ceva in bucatarie, prin casa, deschid laptopul si boom… se trezesc. Deci pentru toti cei care ma intrebati daca am disparut sau de ce nu scot nimic nou, mai sus aveti raspunsul: CE LUNGA-I VACANTA MARE SI CE-MI VINE SA MA-MPUSC!
Noroc ca n-am apucat sa ma impusc (defapt n-am avut vreme) ca vine sotul meu:
Stii, mergem maine cu cortul la …?
Sincer nici nu stiu unde o zis ca eram ocupata sa injur in gand: cu cortul hmmm, la naiba, iara goange, iara nu lucru’ nimic, etc.
Stii ca nu putem pleca fara aparatul de aerosoli dupa noi si acolo unde il bagam in priza daca il apuca iar pe micu’?
Da, asta e nebunia mea nascuta cumva din faptul ca episoadele lui G. de laringita cu sufocare, imi iau orice urma de putere, insa sotul avea si la asta solutie.
No bun, in sfarsit am gasit curaj:
Nu ma duc! Nu imi place ce va place voua. Poti sa mergi, dar eu nu ma duc.
Pentru copii? Da, fac asta pentru copii. Nu vin! Adica am uitat de atata vreme de mine si fac totul pentru copii si acum nu vreau sa fac asta pentru copii!
Si uite numa’ bine am impartit copiii: el cu Minu, eu cu Mota.
Uite cum gandesc eu cu mintea si sufletul „post-mama”: pentru copii nu vin. Ca sa ma linistesc, sa simt ca mi-e bine, nu sa fiu frustrata. Vreau liniste, zau nu vreau sa-i aud iar ca se cearta de la cel mai puturos rahat. Din 10 in 10 minute. Chiar m-am saturat sa traiesc doar pentru linistea din orele lor de somn. Chiar e atat de greu de inteles ca o mama naspa strica tot feng shui-ul familiei?
Totusi, daca stiam ca nu este semnal acolo, nu stiu daca o lasam, dar ma bucur ca nu am stiut pentru ca am avut cel mai fain concediu din ultimii ani. Eu singura. Ma rog cu un copil, dar cand am vazut ca nu se bate cu nimeni, nu urla si nu se cearta intr-una, nici nu l-am mai numarat. Mai am fost linistita, aveam multe restante la treburi ce le tot amanam, ceea ce ma frustra foarte tare. Pe Micu’ zau, doar acum am avut vreme sa-l vad cat ii de fain. Ne-am iubit sincer, am facut treaba, ne-am jucat, am stat afara, am gatit la jumate de norma ca eram doar noi 😉, am dormit bot in bot.
Din cate am inteles si celeilalte jumatati de familie i-a facut bine iesirea, n-am intrebat daca a mancat ceva ca sa nu-mi fac sange rau, nici daca a dormit, a venit intreaga si fericita ca a fost in camping.
Cum au ajuns in zona cu semnal, a inceput mama nebuna cu telefoanele:
Unde sunteti? Cat mai aveti? No, nu ajungeti?
Zau ca-mi era dor e ea. O singura data a mai fost la buni o saptamana parca, asa ca nu sunt obisnuita fara ea.
Cand au ajuns, am lasat totul si am fost acolo pentru ea. Curios este ca a devorat mazarea din farfurie si-mi repeta ca asta e mancarea ei preferata si sa mai fac mazare. Zau? Adica nu cred ca o trecut o saptamana de cand refuza orice si la mazare facea comentarii aiurea. Data urmatoare cand o apuca iar “nimic nu e bun” o mai trimit o tura cu cortul. Sa vad daca e concidenta sau nu.
Inchei aici. Inspir si repet: a fost cel mai tare concediu! 3 zile. Suficient cat sa-mi incarc bateriile. Mai vreau Dubai de-asta!
Lasă un răspuns